Bruno – umor scandalos marca Sacha Baron Cohen

Bruno_packshotRegie: Larry Charles

Actori: Sacha Baron Cohen, Gustaf Hammarsten, Elton John

Titlu original: Brüno

Cumpara filmul pe DVD de aici.

Lucrurile sunt simple: daca ti-a placut „Borat”, atunci cu siguranta iti va placea si Bruno. Daca, in schimb, „Borat” ti s-a parut revoltator prin umorul de o factura joasa, prin nuditatea prea explicita si prin faptul ca e plin de prejudecati flagrante, atunci „Bruno” iti va provoca repulsie. Sigur, exista si a treia varianta: nu ai vazut „Borat”, asa ca nu stii cu ce se mananca nici „Bruno”, dar esti curios de ce s-a facut atata tam-tam in jurul lui. Ei bine, pentru asta e articolul de fata, sa te ajute sa decizi daca exista sau nu lucruri mai bune de facut cu o ora si 20 de minute din viata ta decat vizionarea lui „Bruno”.

Inainte sa incep, e bine de stiut ca „Bruno” nu e chiar cel mai indicat film pentru o prima intalnire. Acum ca ti-am facut viata amoroasa putin mai usoara, sa vedem ce material revoltator ne-a pregatit controversatul Sacha Baron Cohen, gazda emisiunii „The Ali G Show”, sub numele de Bruno. In primul rand, trebuie sa stii ca „Bruno” e o comedie care nu poate fi incadrata prea usor intr-un gen. Filmul este un montaj cu aspect de documentar realizat din secvente independente, lipite conform unui scenariu ce aduce a lungmetraj. Unele scene sunt vizibil regizate, pe cand altele sunt facute fara ca cei care apar in ele sa aiba cea mai vaga idee ca sunt intr-un film.

Povestea suna cam asa: Bruno (interpretat, desigur, de Sacha Baron Cohen) este un reporter de moda homosexual, din Austria. Emisiunea sa, Funkyzeit, este una dintre cele mai cunoscute si apreciate emisiunii de acest gen. Insa Bruno calca stramb si emisiunea este scoasa din grila. Cu toate astea, nu se lasa batut si se hotaraste sa nu se dea inapoi de la nimic pentru a deveni faimos. Si unde poate deveni celebru, daca nu la Hollywood? Insotit de Lutz, asistentul fostului sau asistent, Bruno porneste spre America pentru a se reinventa, folosindu-se de cele mai scandaloase mijloace pentru a atinge celebritatea, de la adoptarea unui copil din Africa pana la tentativa de seducere a unui fost candidat la presedintia SUA.

3„Bruno” nu e doar o comedie cu situatii ridicole, obscene sau revoltatoare, e o satira dura si, mai ales, faptica la adresa societatii americane. Principalele teme pe care le ia in vizor sunt homofobia, toleranta care sta in picioare numai la nivel declarativ, excesele aberante din lumea modei si contrastul izbitor, dar rizibil intre actiunile dedicate cladirii unei imagini fara cusur si atitudinile reale ale vedetelor. Cu siguranta, succesul imens de care a avut parte „Borat” a facut ca persoanele publice sau celebritatile sa fie in garda si, astfel, mai greu de pacalit sa participe la un interviu cu ciudatul reporter Bruno.

Cu toate astea, Bruno a reusit sa o pacaleasca pe Paula Abdul, interviul cu cantareata americana fiind una dintre cele mai elocvente scene pentru demersul satiric al lui Sacha Baron Cohen. Este singura secventa pe care o sa v-o povestesc, tocmai pentru ca va ajuta foarte mult sa va faceti o impresie despre film. Asadar, ajunsa in vila nemobilata in care se tine interviul, Paula este invitata de Bruno sa ia loc pe o piesa de mobilier neconventionala: un mexican asezat in patru labe. Chiar daca ezita la inceput, Paula se asaza si, ca raspuns la intrebarea lui Bruno, incepe sa povesteasca despre actiunile sare umanitare.

Acesta e totusi un caz fericit. Multe alte scene sunt de o indecenta care ajunge sa se confunde cu pornografia sau sunt, pur si simplu, de prost gust si nejustificate. Dar majoritatea reusesc sa faca vizibile atitudini mai demne de a fi taxate cu indignare chiar decat contextul artificial si premeditat scandalos in care se desfasoara. Totodata, exista si situatii care vor sa para ca au fost filmate fara ca „protagonistii” sa stie ce se intampla, dar miros de la o posta a regie. Se poate spune chiar ca, in aceste secvente, filmul are cea mai stransa tangenta cu cinematografia clasica, chit ca are mari lipsuri in ceea ce priveste punerea in scena si jocul actoricesc.brunopic8

Ca tot am mentionant tangentele lui „Bruno” cu cinematografia clasica, „scenetele” puse la cale de Sacha Baron Cohen nu sunt singurele mijloace prin care filmul incearca sa smulga rasetele unui privitor in mare parte a timpului contrariat de ceea ce se intampla pe ecran. In „Bruno” intalnim si o doza – ce-i drept, limitata – de umor verbal, conturat de replici ilariante prin ignoranta de care dau dovada si de cuvintele pocite de personajul principal intr-o engleza germanizata.

Acum ca ai citit ce am avut de spus despre el, ramane sa decizi daca vrei sa il lasi pe Bruno sa calce in picioare orice conventie morala sau sociala cu care ai crescut. Pentru mine a fost, in multe momente, excesiv si respingator, dar recunosc ca m-am amuzat teribil!

Share and Enjoy:
  • Google Bookmarks
  • Facebook
  • MySpace
Un comentariu
  1. Piersing says:

    Sunt curios… Foarte curios :)

Comenteaza