Helen Mirren il ajuta pe Russell Brand sa se maturizeze in Arthur

Regie : Jason Winer

Actori : Russell Brand, Helen Mirren, Greta Gerwig, Jennifer Garner, Geraldine James, Nick Nolte, Luis Guzmán

Titlu original: Arthur
Remake dupa un film mediocru si lipsit substrat, Arthur straluceste prin maiestria cu care Helen Mirren reconstruieste un presonaj absolut ilar, ridicat la nivel contemplativ de regizorul Jason Winer, recunoscut pentru seriale TV de comedie. Principala atractie a comediei, dar si un motiv de confuzie, este personajul principal, un alcoolic amuzant pentru unii si bizar pentru altii. Aspectul fizic din viata de zi cu zi a actorului Rusell Brand a accentuat starea mea de confuzie, pentru ca uneori nu eram sigura ca trebuie sa rad privindu-i grimasele.

Un erou lipsit de virtuti, dar plin de bani

Arthur Bach (Rusell Brand) ne este introdus ca un mare cuceritor. Cu miliarde de dolari in buzunar, acesta isi permite sa arunce cu bani in stanga si in dreapta, sa bea fara masura, sa trateze femeile ca pe obiecte si sa se faca de ras de cate ori se iveste ocazia. Dupa o escapada dezastruoasa pentru cei din jur, mama sa ii da un ultimatum: fie se casatoreste cu bogatana Susan Johnson (Jennifer Garner), fie este dezmostenit. Decat sa piarda banii, mai bine accepta sa se casatoreasca din interes. Numai ca destinul il pocneste peste fata si Arthur se indragosteste pana peste cap.

Obiectul afectiunii sale este tanara scriitoare-aspiranta, in prezent ghid turistic, Naomi (Greta Gerwig). Singura aliata a lui Arthur, dadaca Hobson (Helen Mirren), se va lupta ca baiatul ei si noua lui cucerire sa ramana impreuna. Insa, nici macar bietul baiat bogat nu o ajuta, caci nu poate renunta la viciul cu alcoolul sau la logodna din interes. Prin urmare, Iadul se dezlantuie in momentul in care Naomi afla adevarul despre pretendentul ei.

Pericol de intoxicare de la prea mult Russell Brand

Trebuie sa recunosc ca, inca de la inceputul filmului, am plecat cu ideea ca prestatia actorului principal nu poate sa-mi ofere prea multe momente de revelatie sau haz. Si din nou trebuie sa recunosc ca nu m-am inselat. Ca evolutie, actorul Rusell Brand nu a escaladat prea tare. Are o interpretare asemanatoare cu cea din Forgetting Sarah Marshall si Get Him to the Greek, doar ca de aceasta data pe umerii sai cade responsabilitatea desfasurarii intregului film. Actorul poate fi amuzant, are potential, dar in doze mult mai mici. Un Rusell Brand in rolul principal este prea mult pentru oricine si reprezinta pericol de intoxicare.

Decizia de a o aduce in distributie si pe Helen Mirren justifica impresionanta suma de bani investita in acest remake. Actrita mentine comedia pe linia de plutire si ilustreaza puterea de caracter a unui personaj, care de regula  se afla in rolul principal.

Arthur are nevoie de un amanunt-cheie care sa il indeparteze de ideea de personaj inspirat si sa il creeze ca identitate. Insa eu nu am gasit nimic. Exista cateva replici amuzante, insa Brand se straduieste prea tare si nu e natural. Filmul poate fi un moment placut pentru cei care nu au vazut comedia originala, dar si pentru fanii consacratei Helen Mirren.  Acelasi lucru ar fi valabil si pentru fanii lui Brand, dar oare exista ei?

Share and Enjoy:
  • Google Bookmarks
  • Facebook
  • MySpace
Comenteaza