Poker – un joc cu cartile sub masa

Regie: Sergiu Nicolaescu

Actori: Horatiu Malaele, Catalina Grama (Jojo), Vladimir Gaitan, Valentin Teodosiu, Jean Constantin

Titlu original: Poker

„Poker” este a doua comedie din cariera lui Sergiu Nicolaescu, dupa „Nea Marin miliardar”. Cu toate astea, sa nu va asteptati sa intalniti acelasi stil de exprimare regizorala ca in filmul cu Amza Pellea, indeosebi datorita subiectului in jurul caruia este construit „Poker”. Pelicula de fata merge pe o abordare satirica si pe o serie de apropouri la adresa societatii romanesti de astazi. Partea buna la acest film e ca nu trebuie neaparat sa fii fan Sergiu Nicolaescu ca sa il poti urmari, filmul fiind usor de digerat. Partea care nu mi-a placut, in schimb, e ca desi beneficiaza de o distributie de zile mari, „Poker” nu reuseste sa-i aduca tot timpul pe actori in acord cu rigorile impuse de genul productiei. Revenind totusi la partile bune, indeosebi pentru publicul masculin, mentionez ca Jojo are cateva scene foarte generoase in care isi arata nurii. Acum c-am zis-o si pe-asta, sa trecem la lucrurile serioase.

Mai mult decat un joc de poker…

Scenariul filmului „Poker” are la baza piesa de teatru cu acelasi nume scrisa de Adrian Lustig, care se bucura de un mare succes la Teatrul de Comedie inca din 2004. Povestea ii are in centru pe Horia (Vladimir Gaitan), Titel (Horatiu Malaele), Claudiu (Valentin Teodosiu) si Marcel (Ion Ritiu), patru baieti care, in loc sa se duca la scoala, se intalnesc intr-un loc secret ca sa joace poker. Aceasta pasiune comuna devine de-a lungul anilor tot mai serioasa, cimentandu-le prietenia. Ajunsi la maturitate, cei patru sunt acum figuri importante ale societatii: Horia este un chirurg plastic renumit, la care apeleaza tot timpul diversi interlopi, Claudiu este un senator care face jocurile pentru prietenii „generosi”, Titel tocmai a pus mana pe sefia unui puternic clan mafiot, iar Marcel este arhitect milionar in State.

Suntem in 2007, la vila din Snagov a senatorului Claudiu. Impreuna cu amanta sa, tanara basarabeanca Monica (Jojo), acesta se pregateste pentru traditionalul joc de poker cu prietenii sai. Horia se foloseste de ambulanta spitalului pentru a ajunge la vila, in timp ce Titel apare insotit de o armata de bodyguarzi. Mai lipeste Marcel, care trebuie sa vina direct din SUA. Cu toate ca de cand a plecat din tara nu a aparut niciodata pentru o partida de poker, cei trei il asteapta cu sufletul la gura de fiecare data, sperand sa-si ia revansa in fata celui care le-a luat mereu banii in copilarie.

In asteptarea lui Marcel, cei trei se pun sa joace o partida de incalzire, dezvaluindu-ne cu ce se ocupa in afara „orelor de serviciu” si cum au ajuns la situatia sociala si materiala pe care o au in prezent. Partida lor traditionala ia insa o turnura neasteptata in momentul in care incep sa iasa la iveala afacerile murdare pe care cei trei prieteni le fac unul pe la spatele celuilalt. Jocul se muta dinspre masa de poker catre cei trei amici, care acum incearca sa blufeze si in viata reala pentru a nu-si pierde statutul plin de privilegii de care se bucura. De la cacealmale caraghioase se trece repede la amenintari hotarate, mergandu-se chiar pana la santaj. Cum insa viata e ca un joc de poker, asa cum o zice si tagline-ul nu foarte original al filmului, traditionala lor partida le va oferi pe final o surpriza pe care nici unul dintre ei nu o astepta…

Horatiu Malaele, magistral

Chiar daca „Poker” are parte si de cateva referinte din zona politica, acestea sunt bazate pe evenimente foarte mediatizate, asa ca nu e nevoie ca privitorul sa fie avizat pentru a le gusta. De exemplu, la un moment dat Titel se foloseste de o matusa descoperita la azilul de batrani, Alexandrina, pentru a spala o suma consistenta de bani, aluzie mai mult decat evidenta la matusa Tamara.

Referitor la personaje, Titel este de departe cel mai bine conturat dintre ele datorita interpretarii de clasa a lui Horatiu Malaele. Mi-as fi dorit ca si celelalte nume mari din film sa mentina de la un capat la celalalt tempoul impus de Malaele. Rolurile acestora insa devin in multe momente teatrale, de parca actorii ar fi pe scena si nu intr-un film de lung metraj. Per total, interpretarile lui Jean Constantin si Vasile Muraru sunt, alaturi de cea a lui Malaele, cele mai corecte din film. Sunt sigur ca daca ar fi jucat toti in aceasta maniera, „Poker” ar fi fost o productie mult mai valoroasa. Chiar si asa, filmul lui Sergiu Nicolaescu isi face cu brio datoria de a oferi privitorului doua ore de umor lejer si satira bine tintita.

Share and Enjoy:
  • Google Bookmarks
  • Facebook
  • MySpace
Comenteaza